luni, 20 ianuarie 2014

CAII NOŞTRI ALBI

Ascultă cum freamătă iarba de dor de copită/ Şi-s caii întinse arcuri de nervi,/ Hai să deschidem poarta înspre câmpie, iubito.../ Trece prin seară stafia unei mânze, observi?
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)